sâmbătă, 24 februarie 2018

Ce este un sistem ERP?

Ați auzit de Microsoft Office? Pariez că da, după cum pariez că o mare parte dintre cei care aveți joburi la birou folosiți măcar unul dintre produsele din suita Office, probabil Word sau Excel. Microsoft este blamată de multă lume pentru hibele pe care le avea Windowsul (mai ales în trecut, că versiunile noi sunt foarte stabile), dar pe partea de business, orice om serios folosește Office-ul lor, fără discuție. Excelul de la Microsoft, deși costă, nu este doar cel mai bogat în opțiuni, dar și cel mai rapid (pornește aproape instantaneu) și lipsit de erori. Suita Office constituie prima treaptă a unui sistem ERP.

Microsoft Dynamics NAV

Programe ca Word, Excel sau PowerPoint sunt foarte bune pentru redactarea anumitor referate, trasarea anumitor grafice, construcția anumitor tabele și monitorizarea evoluției vânzărilor sau diverse alte analize de birou, fiind tocmai de aceea folosite cu succes în cadrul aproape oricărei firme, inclusiv de la noi din România. Dar în cadrul unei firme care-și ține evidența pe calculator, ai nevoie de nșpe grafice, nșpe tabele, o mulțime de statistici. Ce-i lipsește suitei Office este tocmai elementul coagulant care să o transforme într-o soluție de ansamblu, care să poată gestiona toată activitatea firmei respective.

Ceva mai puțină lume știe că Microsoft a creat o astfel de soluție universală, practic un sistem de cloud erp numit Microsoft Dynamics NAV, având în centru clasicul Office (ilustrat în clipul video de mai jos). ERP vinde de la enterprise resource planning și denotă faptul că sistemul în cauză este adecvat pentru companiile mici și mijlocii. Iar cloud vine de la faptul că toate datele sunt păstrate în spațiul virtual (pe serverele Windows Azure, foarte fiabile). Ce face acest sistem? Este practic o aplicație coerentă care vă poate stoca toată activitatea firmei într-un mod unitar și eficient. Evident, având datele salvate acolo, beneficiați de o mulțime de instrumente de analiză și planificare foarte bine gândite astfel încât să fie cât mai simple și utile, pe care le puteți apela dintr-o unică interfață și care sunt foarte ușor de folosit.

Faptul că sunt în cloud le face imune la eventualele căderi de curent sau la stricarea calculatoarelor din sediul firmei dvs și vă dă posibilitatea de a fi productivi chiar și când sunteți acasă sau în concediu, conectați în aplicație doar prin intermediul tabletei sau a telefonului mobil. Evident, există o curbă necesară învățării acestui sistem, dar există și variante românești, construite pe platforma oferită de Windows, care să vă asigure suportul necesar și să facă această tranziție sau învățare cât mai ușoară pentru dvs. Asta mai ales că vin cu două săptămâni de testare gratuită, ca să vedeți despre ce este vorba, înainte de a cumpăra.

De fapt și ca să fiu cinstit, eu știu de o singură variantă românească, respectiv cea din linkul de mai sus.

Românii și frica de psiholog

Dacă milionarii Occidentului merg la psiholog pentru orice fleac, lucru care a ajuns să fie parodiat în diverse producții hollywoodiene (vezi filmul Cu nașul la psihiatru), cred că românii se află la cealaltă extremă. Adică, au un soi de teamă sau de reținere atunci când vine vorba de o consultație psihologică. De ce? Probabil pentru că asociază domeniul psihologiei cu cel al psihiatriei și pornesc de la prejudecata că orice om care calcă pragul unui psiholog este apriori puțin sărit de pe fix (ambele raționamente fiind, evident, false). Ei bine, iată o ramură a psihologiei care n-are absolut nimic de-a face cu dereglarea psihică: terapia de cuplu.

cuplu - tineri indragostiti

După cum îi zice și numele, terapia de cuplu este o formă de terapie (adică de vindecare), ce operează la nivelul relațiilor de cuplu. Și ar trebui să beneficieze, prin asta, de aceeași atenție și considerație ca orice altă formă de terapie. Exact ca atunci când, dacă te doare capul sau burta, mergi la medic, atunci când ai probleme de cuplu, ai putea să iei în considerare vizita unui psiholog care se ocupă de așa ceva, pentru a preveni destrămarea relației și a reface armonia care exista la început. Cu toate acestea, câți români au curajul să accepte (în primul rând față de ei înșiși, deoarece vizita la cabinetul de psihologie este confidențială) faptul că au o problemă de cuplu și să încerce să o trateze, apelând la ajutorul unei persoane specializate?

Și totuși, nevoie de terapie de cuplu ar fi, și încă câtă! Dacă vă uitați în jurul vostru, o să observați, în pofida zâmbetelor false afișate de mai toată lumea, o mulțime de cupluri cu probleme. Uneori, aceste probleme nu sunt de azi de ieri, ci au cauze foarte profunde, care merg adânc în timp. De exemplu, deseori, încă de la începuturile unei relații, în patul conjugal dorm de fapt patru entități: bărbatul real și femeia reală, împreună cu proiecțiile lor, adică imaginea (falsă) pe care o are bărbatul despre partenera lui și imaginea (falsă) pe care o are femeia despre partenerul ei. Ignoranți la început cu privire la aceste false așteptări și proiecții nerealiste, pe măsură ce timpul trece și pasiunea inițială se domolește, cei doi vor ajunge să constate tot mai mult că omul de lângă ei, cu care poate s-au căsătorit și au un copil, este în realitate cu mult diferit de imaginea idilică pe care i-o construiseră la început. Evident, deși falia dintre cei doi devine aparentă abia târziu, în acest caz semințele ei au existat încă de la început. O vizită la psiholog chiar înainte de căsătorie, când totul părea că merge bine, i-ar fi ajutat pe cei doi să se înțeleagă mai bine unul pe celălalt, să aibă așteptări mai realiste unul de la celălalt și, eventual, să abordeze relația într-un mod mai înțelept.

Nu întotdeauna o relație trebuie să fie dureroasă pentru a necesita intervenția terapeutică a unui psiholog. De exemplu, există o mulțime de cupluri rutinate, plafonate, care au ajuns să își ducă viața dintr-un fel de obișnuință. În cazul lor, chiar dacă nu se poate spune că cineva suferă, nici nu mai putem vorbi de iubire și de fericire, ce par ascunse în câteva amintiri estompate. Reaprinderea pasiunii de început ar putea da un nou suflu acelor cupluri, dar cine s-o facă, dacă cei doi nu doresc să apeleze la ajutor? Alteori, soțul, de exemplu, este infidel. Desigur, soția va simți impulsul de a da vina pe soț ("De ce să mergem la psiholog? N-are ce să ne spună, e clar că tu ești de vină! Du-te tu la psiholog! Eu mă duc la mama!"), fără să se gândească că infidelitatea soțului arată că el a găsit în afara relației ceva ce îi lipsea în relație și că dacă acel ceva nu i-ar fi lipsit, n-ar fi avut niciun motiv să calce prin străchini.

Și exemplele pot continua la nesfârșit. Este oare o relație de iubire mai puțin importantă decât una de sănătate? Sper că veți fi de acord cu mine că nu. Este paradoxal modul în care românii pun iubirea pe primul loc (mai ales pe Facebook), dar evită să o îngrijească la fel cum îngrijesc florile din grădină și le plivesc de buruieni, să comunice în cuplu, să-și recunoască deschis eventualele probleme sau neîmpliniri și chiar să apeleze la sfatul unui prieten psiholog, pentru că asta este în primul rând psihologul, un prieten avizat.

Probabil că un psiholog ar putea explica mai bine decât mine fobia românilor pentru cabinetele cu prefixul „psiho” și utilitatea nobilei sale profesii. Din nefericire, foarte puțină lume îi va trece pragul, pentru a-i asculta aceste explicații.

Cât câștigă un vânzător de haine?

De circa 5 minute mă preocupă o întrebare ardentă: cât de mult câștigă un vânzător de haine? La ce mă refer: în orașul meu, ca și al dvs, există cu siguranță mai multe magazine unde se vând haine. Haine de bărbați, haine de femei, încălțăminte, ciorapi, șosete, blugi, costume, rochii, echipamente sport, în fine, tot ce ține de domeniul vestimentar. De regulă, aceste haine sunt relativ scumpe, în sensul că, cu un salariu obișnuit, nu ți le permiți în fiecare lună, sau în orice caz nu tot ce ți-ai dori. Aparent, te-ai putea gândi că o mare parte din banii pe care îi plătești pe acele haine merg mai departe, către producător, adaosul patronului de la magazinul tău fiind mic. Și totuși, asta să fie oare realitatea?

haine de firma

Întrebarea mi-a apărut în minte după ce am vizitat site-ul unui depozit de haine angro aduse din Occident. Hainele sunt de firmă și au niște prețuri de te lasă mască. Sunt sortate pe diverse categorii, se cumpără la sac, iar prețul este per kilogram. De exemplu: un sac cu haine mix pentru adulți costă 27 de lei (plus TVA) pe kg. Sau jachete ușoare damă, 25 de lei pe kg. Tricouri sportive unisex 18 lei pe kg șamd. Țineți cont că hainele sunt sortate pe categorii și sunt de calitate superioară. Transportul pentru mai mulți saci e gratis.

Nu sunt sigur cât costă o haină nouă de firmă (de la producător), dar pe raft costă foarte mult. Ca client, dacă nu ai mari pretenții, poți să te îmbraci cu una luată la mâna a doua, pentru niște sume derizorii (prin comparație). De exemplu, să zicem că îți iei o fustă de primăvară nouă, de firmă, pe care dai câteva sute de lei. Calitatea de a fi nouă are efect doar la primele purtări. După ce o porți de două ori, fusta și-a pierdut deja această calitate, așa că acum este o fustă deja purtată, deja folosită. La fel de bine puteai s-o iei la mâna a doua de la bun început, adică purtată, pentru numai câțiva zeci de lei în loc de câteva sute.

Iar românii observă lucrul ăsta. În zona mea este o piață unde vin țigani cu haine foarte foarte ieftine. De exemplu, geci groase, de iarnă, cu fermoar, capișon, buzunare etc, la 5-10 lei bucata! Nu vă aburesc, oricât de incredibil pare. Din păcate, multe sunt murdare, unele rupte, adică este clar că n-ai nicio siguranță că ele n-au fost culese din gunoaie, gen. Poate cine se respectă nu va cumpăra de la ei. Și poate la voi nu există astfel de piețe. Dar față de un magazin cu haine noi și scumpe, soluția unor haine angro second hand este o opțiune care ar putea atrage cea mai mare parte a clienților: aceia care nici n-au bani să umble doar la costum Armani, nici nu vor să-și cumpere haine de la țigani. Și vor ceva de firmă/calitate.

Cred că ce vreau să zic este că dacă aș avea un magazin vestimentar, mi-aș face un raion pentru astfel de haine second de firmă, aduse la sac și plătite la kilogram. Dar bune.

Idei de afaceri în 2018: asociație de meseriași

Acum câțiva ani buni, Silviu Prigoană, întrebat la televizor despre ce domenii mai sunt profitabile în zilele noastre, dădea, la sfaturi de afaceri, domeniul prestărilor de servicii. Ei bine, dacă mă uit în jurul meu, constat că avea dreptate. Serviciile au funcționat și vor funcționa întotdeauna. Gândiți-vă de exemplu la cât de greu vă ajung coletele comandate online, fapt care arată că este loc de profit pe nișa serviciilor de curierat. Dar unul dintre domeniile abordabile de către un om obișnuit, fără prea multă școală, este cel al meseriilor: instalator, electrician etc.

instalator

Indiferent de condițiile economice, creștere sau recesiune, indiferent de nivelul de trai, întotdeauna va fi ceva de construit sau de reparat pe la casa omului. Uneori nu trebuie să fie lucruri majore. De exemplu, mama a fost la o reuniune de familie, cu frații și surorile ei, la țară, și cineva le-a făcut poze cu telefonul. I-am scos două din acele poze pe hârtii A4 și pentru că arătau foarte bine, a vrut să le înrămeze. Soluția a venit de la un fel de asociație de oameni pricepuți la diverse, intitulată Micii Meseriași, care i-au făcut tablourile dorite dar, la nevoie, i-ar fi putut printa niște cărți de vizită sau repara ceva prin casă.

Ideea nu e doar specifică Ardealului. De exemplu, văd că în București există o echipă de instalatori, electricieni, zugravi, zidari etc, respectiv 07handyman, care, tot așa, îți rezolvă orice problemă din casă, prompt și eficient, în mod profesionist. Ți se sparge sau înfundă o conductă de apă, ai nevoie de înlocuirea unui robinet etc, îi suni și trimit un om sau o echipă la tine, totul legal, au autorizații și îți oferă garanție de doi ani pe lucrarea efectuată. Ai peste două luni o problemă cu instalația electrică sau cu altceva? Apelezi tot la ei. De fapt, handyman s-a extins și în alte mari orașe din țară, fapt care arată că au avut succes.

Și asta e una din ideile de afaceri nu doar nefalimentare, ci chiar care se pot dovedi o mină de aur: mai mulți instalatori, electricieni șamd, într-un cuvânt meseriași, se asociază și își fac o mică firmă prin care prestează servicii în zonă. Faptul că sunt mai mulți și că se pricep la orice i-ar face foarte populari extrem de repede. Iar seriozitatea și serviciile de calitate le-ar aduce foarte mulți clienți (și evident bani), pentru că pe net foarte mulți oameni se plâng de instalatorul care nu se prezintă la ora programată, de electricianul care acuză cât de prost a lucrat cel de dinaintea lui, de meseriași neserioși, de lipsa acută de meseriași.

Sigur, trebuie să știi meserie și să fii dispus să muncești. Dar ar merge.

Transport cu microbuzul în Germania

Scaune rabatabile, aer conditionat, incalzire in scaune, prize individuale, sistem audiu video. Ce au toate aceste sintagme în comun sau unde le-ai putea găsi pe toate, la pachet? Răspunsul este: pe https://zgr.ro/transport-persoane-romania-germania/. Site-ul din link oferă curse regulate, chiar zilnice din România spre Germania (și de mai multe ori pe săptămână din Germania spre România) în condiții foarte bune. La așa condiții, te poți aștepta la prețuri mari, nu? Ei bine, Zgr se laudă cu prețuri cu până la 60% mai mici decât concurența.

microbuze zgr

Din punctul meu de vedere, atunci când vorbim de niște servicii, orice tip de servicii, și aici intră evident și serviciile de transport, unul dintre lucrurile pe care trebuie ca prestatorul să le ofere este siguranța. De exemplu, siguranța că ai o cursă care pleacă la o anumită zi, la o anumită oră și că te poți baza pe acest program, care nu se schimbă mai mereu. Mulți oameni preferă să meargă chiar cu o firmă mai scumpă, atât timp cât aceasta le oferă flexibilitatea și siguranța dorită. Zgr are curse microbuze catre germania în fiecare zi, lucru care e extrem de avantajos și flexibil, și oferă asistență telefonică non-stop, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În plus, condițiile sunt foarte bune, după cum spuneam anterior, iar în preț (care este mai mic decât media de pe piață) este inclus un bagaj de 40 de kg. Deci nu doar siguranță și flexibilitate, ci și curse ieftine. Ce ți-ai putea dori mai mult? Ei bine, asta nu e tot.

Am lăsat la urmă partea cea mai interesantă. Cireașa de pe tort o constituie faptul că un transport romania germania cu Zgr.ro te duce direct la destinație. Adică, microbuzul te lasă direct la adresa la care vrei să ajungi! Este un avantaj uriaș, din motive pe care nici n-are rost să le detaliez. Dar, ca simplu exercițiu de imaginație: ajungi într-un oraș mare dintr-o țară străină, pe care nu-l cunoști. Fără să fii de-al locului, riști să fii luat în primire de niște taximetriști țepari, care te vor stoarce de bani, sau le creezi probleme rudelor, care trebuie să te aștepte acolo etc. Bani și timp pierdut în plus. Față de situația în care cobori din microbuz direct la domiciliu. Partea cu transportul până la adresa unde vrei să ajungi mi se pare cea mai tare, pentru că nici măcar cursele din România nu te duc la domiciliu!

Pare prea frumos ca să fie adevărat? Personal n-am călătorit cu Zgr Tour, dar pe site-ul lor veți găsi toate aceste detalii, alături de multe altele. Mă gândesc așadar că informația asta poate fi utilă celor care au de făcut curse Germania-România și invers, sau celor care au de trimis diverse pachete în afara țării. S-aveți un drum bun! :)

marți, 20 februarie 2018

O firmă demnă de admirație: Casio

De mici ne naștem și creștem cu anumiți idoli, cu anumite modele și cu anumite preferințe. De obicei, ca băieți, idolii își găsesc expresia în anumiți jucători de fotbal. Apoi, la pubertate, în anumiți cântăreți. Și aproape toți devenim, încă de mici, fani înfocați ai mărcilor pe care le avem prin casă (de exemplu, cumpără-i copilului tău un laptop ASUS și vei vedea cum în scurt timp se ceartă cu alții, susținând că ASUS e cea mai tare firmă de laptopuri). Dar, pe măsură ce timpul trece, gusturile și preferințele se distilează, se rafinează și se maturizează la rândul lor (hopefully), iar astăzi vă pot spune că, deși nu sunt fanul niciunui brand, una dintre firmele spre care privesc admirativ este Casio.

Casio Edifice

Casio este un concern japonez care produce diverse mărci electronice, poate cea mai cunoscută pentru celebrele calculatoare de buzunar. Admirația mea pentru firma asta se naște din multele elemente inovative ale produselor lor. Ceva mai puțină lume știe, de exemplu, că deși n-au scos niciodată un aparat foto de tip DSLR sau mirrorless, adică cu senzor mare, cei de la Casio au o gamă de aparate foto compacte, numită Exilim, care a "împins" industria foto înainte. De exemplu, Casio a scos primul aparat foto cu grosimea de 10 milimetri (când toți competitorii aveau 15-25 mm), primul aparat foto digital de 10 megapixeli și probabil primul și singurul aparat foto care poate captura peste o mie de cadre pe secundă. Dar, evident, nu putem vorbi despre Casio fără a aminti, măcar în treacăt, modelele lor de ceasuri care i-au făcut de asemenea renumiți.

Numai că eu nu vreau să vorbesc doar în treacăt de ele, pentru că, de fapt, ceasurile constituie al doilea subiect al articolului de față. Cred că societatea modernă de consum în care trăim ne face victime ale intereselor comerciale de tot soiul și că de multe ori produsele pe care le cumpărăm nu se ridică la înălțimea așteptărilor sau la nivelul la care au fost promovate. Iar ceasurile sunt un foarte bun exemplu în această direcție. Toată lumea știe că există ceasuri bărbătești și ceasuri de femei la prețuri exorbitante. Există firme producătoare, ca Citizen, ale căror ceasuri le găsim începând de la 700 de lei. Iar de ceasurile Rolex nici nu mai vorbesc. De ce? Pentru că, zice-se, aceste ceasuri sunt de lux, au forme mai stilizate, o curea mai artistică șamd, elemente ce pun în evidență masculinitatea, în cazul ceasurilor de bărbați, sau feminitatea, în cazul ceasurilor femeiești. Hmm... pe bune?

Serios acum: sau câteva mii de lei pe un ceas bărbătesc doar pentru că el arată mai nu-știu-cum? Nu vi se pare că, undeva, cineva vă prostește? Din punctul meu de vedere, un ceas este un instrument care îți arată ora exactă. Utilitatea lui se oprește exact aici, așa că nu ar trebui cocoloșit și ținut pe post de bibelou, ci folosit la a-ți arăta ora. De când s-au descoperit aplicațiile rezonante ale cristalului de curaț, orice ceas mai de doamne-ajută îți poată arăta ora exactă cu o precizie de un minut la 3 luni sau ceva de genul. În aceste condiții, dând o grămadă de bani pe un simplu ceas, când ai la dispoziție ceasuri barbatesti decente și accesibile, este pentru mine nu o dovadă de clasă și stil, ci una de prostie sau imaturitate.

Și de asta apreciez firma Casio. Pentru că au produse excelente, la prețuri decente. Da, există și ceasuri Casio scumpe sau foarte scumpe. Dar găsești și la 60 sau 70 de lei, adică un preț normal, onest pentru un ceas. Și partea bună este că sunt foarte elegante și la fel de precise ca ceasurile exorbitant de scumpe. Practic, Casio constituie o opțiune viabilă pentru un ceas care arată foarte bine, care e rezistent la șoc, care e sport, acvatic și cum vreți voi (au o întreagă tradiție și diverse linii sau game) și care este prezentabil, dar la un preț de bun simț comparativ cu competiția. Un lucru poate de ținut minte când vă căutați următorul model de ceas. Iar chestia cu ceasurile e valabilă și la celelalte produse ale lor.

Din păcate, nu prea sunt multe firme despre care să pot spune același lucru.